Aici găsiţi informaţii la zi despre evenimentele din comună, despre activitatea aparatului Primăriei, precum şi despre cea a consilierilor locali.
Facem tot posibilul să avem cu ce ne mândri, în calitate de cetățeni ai acestei comune.
Şi numai împreună cu dumneavoastră, vom reuşi acest lucru. Aşa că orice gând bun sau sugestie sunt binevenite în cartea de oaspeţi.
Cu stimă, primar Violeta Zenovia Țăran
Adresa: Primaria Berchișești, Comuna Berchișești 727216, Județul Suceava
Telefon: 0330-562098
Program de funcționare: 08:00-16:00
Pe teritoriul comunei noastre funcţionează Uzina de Apă Berchişeşti, care are puţuri de exploatare pe o suprafaţă de 48 hectare. Aceasta distribuie apă curentă potabilă în municipiul Suceava şi în alte nouă comune ale judeţului.
Comuna Berchişeşti este una dintre localităţile privilegiate din punctul de vedere al alimentării cu apă, sistemul funcţionând încă din anul 2003.
Lucrările la acest obiectiv s-au derulat în două etape. În prima fază s-a reuşit racordarea la reţea a 80% din suprafata localităţii Berchisesti.
Ultimele lucrări au început în august 2015, cuprind şi localitatea Corlata, şi urmează să fie recepţionate până la sfârşitul acestui an.
La momentul recepţionării lucrărilor, toţi locuitorii comunei Berchişeşti vor beneficia de alimentare cu apă curentă.
Modernizarea şi dezvoltarea comunei Berchişeşti constituie priorităţi esenţiale ale administraţiei locale, în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor şi creşterii interesului pentru această zonă.
Situaţia precară a drumurilor din comună a dus la îngreunarea accesului spre principalele obiective economice, sociale şi culturale, precum şi la exploataţiile agricole. De asemenea, procesul de învăţământ a avut de suferit, prin deplasarea dificilă a copiilor către unităţile şcolare. Nu în ultimul rând, mijloacele de intervenţie în caz de urgenţe nu au putut interveni corespunzător.
Pentru a rezolva aceste probleme, am demarat un proiect amplu de modernizare a reţelei drumurilor comunale, pe o lungime de şase kilometri, prin realizarea unei structuri rutiere cu îmbrăcăminte din beton asfaltic, corectarea profilului longitudinal şi transversal, asigurarea şi preluarea apelor pluviale.
Finalizarea acestor lucrări, în toamna anului trecut, are ca efect desfăşurarea circulaţiei rutiere în condiţii normale de siguranţă şi confort, pentru locuitorii comunei Berchişeşti.
Căminul Cultural din Berchişeşti a fost construit în anul 1963. Prin realizarea lucrărilor de reabilitare, modernizare si dotare se urmăreşte rezolvarea unor probleme cu care se confruntă comuna Berchişeşti, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. Activităţile de cercetare, cunoaştere, revigorare, performanţa scenică a tradiţiilor, obiceiurilor, datinilor, cântecului şi jocului popular, au fost desfăşurate permanent în instituţiile şcolare şi căminele culturale, realităţi care justifică demersul Primăriei, mai ales având în vedere preocupările existente în acest sens în localităţile noastre.
Proiectul „Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Căminului Cultural din satul Berchişeşti, comuna Berchişeşti, judeţul Suceava” a fost depus la Compania Naţională de Investiţii în anul 2014, fiind declarat eligibil. În prezent, investiţia se află în curs de execuţie, recepţia lucrării fiind programată pentru anul 2017.
Investiţia cuprinde o sală de spectacol pentru 250 de persoane, bibliotecă digitală, sală de lectură, foaier şi grupuri sanitare.
Modernizarea şi extinderea Căminului Cultural Berchişeşti va permite organizarea şi desfăşurarea în condiţii excelente a unei game variate de acţiuni, culturale, artistice, educative, sociale şi recreative.
Formația ”Cerbul” din satul Corlata a reprezentat cu cinste în aceste zile comuna Berchișești în cadrul Festivalului de datini și obiceiuri ”Crăciun în Bucovina”, prin trei reprezentații susținute la Vatra Moldoviței, Mănăstirea Humorului și Suceava.
Ansamblul ”Cerbul” a interpretat mai multe colinde și dansuri din repertoriul propriu, între care ”dans bărbătesc”, ”dansul cerbului” și ”colindul cerbului”.
Dincolo de interpretările de excepție ale Formației din Corlata, recunoscute și premiate la nivel național și internațional, vreau să subliniez simbolistica vestimentar-artistică a ”Cerbului”. Astfel, costumația complet albă a trupei reprezintă lumina, iar ”Cerbul”, în tradiția populară, semnifică soarele. Astfel, într-o mirifică simbioză, ansamblul nostru înfățișează publicului spectator și ascultător lumina și soarele, fără îndoială un fapt absolut încântător!
În timpul relativ scurt de la reînfiinţare, din anul 2005 până în prezent, comuna Berchişeşti a încheiat două acorduri de înfrăţire cu localităţi din Republica Moldova.
Prima înfrăţire s-a realizat cu localitatea Chircăieşti, Raionul Căuşeni, condusă de doamna primar Galina Ceban. Evenimentul a avut loc într-o zi specială, „Ziua Limbii Române”, sărbătorită la Sinaia, în zilele de 30-31 august 2013. La această întâlnire au fost prezenţi şi elevii Formaţiei de dansuri a Şcolii Berchişeşti.
A doua înfrăţire a fost parafată anul trecut cu comuna Bardar, din Raionul Ialoveni, unde primar este domnul Petru Plugar.
Formaţiile artistice din Berchişeşti şi din cele două comune înfrăţite s-au susţinut reciproc la festivalurile artistice din Ucraina şi Polonia, întărindu-se astfel relaţiile de prietenie dintre artiştii celor două comunităţi.
Am participat duminică, 27 noiembrie 2016, la inaugurarea Grădiniţei „Castelul Fermecat” din comuna Mahala, Raionul Noua Suliţă din Cernăuţi, la invitaţia doamnei primar al acestei localități, Elena Nandriş.
La eveniment au mai fost prezenți Consulul României în Ucraina, Leonora Moldovan, preşedintele Consiliul Regional, Ivan Munteanu, precum şi fostul ministru de interne al Republicii Moldova, Ion Costaş. Pe lângă delegația comunei Berchișești, judeţul Suceava a fost reprezentat și de o serie de consilieri locali şi judeţeni.
A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.
Actorul a fost decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru prestigioasa cariera artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.
Debutul cinematografic s-a produs cu filmul Ciulinii Bărăganului din 1957, interpretând rolul lui Tănase. Și-a evidențiat talentul în ceea ce privește filmele istorice în Neamul Șoimăreștilor din 1965, regizat de Mircea Drăgan, și apoi a jucat în filmul care l-a făcut cunoscut De-aș fi Harap Alb (1965), regizat de regizorul Ion Popescu-Gopo.
(n. 3 oct. 1922, Corlata, judetul Suceava – m. 30 mart. 1984, Iasi)
Membru al Uniunii Artistilor Plastici din Romania, el a executat peste 100 de lucrari de sculptura. Autor de busturi, monumente, reliefuri si basoreliefuri, acestea au fost realizate in piatra, ipsos, marmura, bronz, ciment si lemn. Dintre lucrarile sale, destinate a fi monumente publice, citam: Horia, Closca si Crisan (Iasi), Delavrancea (Barlad), Stefan cel Mare (Campulung Moldovenesc), C. I. Balmus (Murgeni), Monumentul ostasului roman (Suceava), Eminescu (Husi), Vasile Alecsandri (Iasi), N. N. Tonitza (Iasi) si altele.
Construită printr-un proiect european, pârtia de Ski Șoimul a fost inaugurată pe dată de 6 februarie, 2010. Cu o lungime de 1,47 km și o lățime de aproximativ 8 m, pârtia are un grad de dificultate ridicat, fiind recomandată, în special, celor care deja știu să practice un astfel de sport. Tot traseul pârtiei beneficiază de instalație nocturnă de iluminat cu stâlpi, ce posedă câte două reflectoare a câte 400W fiecare.
Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina este unic în cultura românească, fiind singurul muzeu care te poartă într-o călătorie virtuală în universul spiritual al satului bucovinean din secolul al XIX-lea. Vizitatorul este invitat să parcurgă principalele momente ale calendarului popular bucovinean, începând cu practicile de Sfântul Andrei, continuând cu cele specifice Crăciunului, Anului Nou, Bobotezei, începuturilor de an agrar, pastoral, apicol și pomicol, sărbătorii pascale, săbătorii solstițiale a Sânzienelor și încheind cu practici specifice sărbătorilor de toamnă, de Sfânta Parascheva și Sfântul Dumitru.
Ultima actualizare: 09:20 | 15.03.2023
